By Devine din ce în ce mai evident – precum o ceață care se ridică, atât pentru pentru cei raționali, cât și pentru cei mistici, în aceeași măsură – că suntem mințiți, iar aceste măsuri grotești și fără precedent, luate de politicienii lumii, în ultima perioadă, au în esența lor multă prostie, teamă și rea-credință .
Și dacă (tot) suntem mințiți, ce facem? Rămânem, în continuare, în case, obosiți și vlăguiți, în așteptarea unui nou ordin sau a unei noi legi? Ce (mai) facem? Gândim, ne re-configurăm, continuăm să murim sau continuăm să trăim?
Nu statul în casă ne va sfârși, ci statul.
Trebuie să ne continuăm călătoria vieții, demni și fără regrete, dacă avem curajul să FIM oameni până la capăt, să ieșim la lumina soarelui și să respirăm aerul libertății noastre divine. Până la urmă, drumul ne va duce acolo unde am fost ALEȘI să-l terminăm.
Nu suntem limitați, nu suntem animale, nu trebuie să ne temem. Trebuie doar să ne păstrăm credința că PUTEM. Nimic nu e întâmplător, dar poate fi uluitor de frumos sau poate fi chinuitor; depinde de ATITUDINEA noastră, depinde de noi cum (ne) tratăm situațiile ivite.
Cel mai previzibil lucru în viață este imprevizibilul, iar noi mereu ne-am încăpățânat să căutăm confortul unui sistem (oarecare – filozofic, politic, științific, mistic, etc), care să ne ofere soluții, formule sau răspunsuri imediate. Ne-am înșelat, de fiecare dată, singuri, am luat-o de la capăt și atât.
Este un nou TIMP, se deschide o ALTĂ perspectivă, de care ne PUTEM BUCURA. Norul va trece, iar în curând vom re-vedea CERUL. Trebuie să acceptăm și să zâmbim; nu se pe-trec toate așa cum vrem sau credem noi, dar trebuie SĂ IEȘIM – din peștera izolării și a egoismului – dacă vrem să vedem LUMINA!
Întotdeauna, e bine să alegem, peste toate gândurile noastre limitate: să IEȘIM, dragii mei, la LUMINĂ sau să rămânem izolați, în întuneric.
